Ziua Culturii Naționale și Ziua Culturii Maghiare, marcate prin două seri dedicate traducerilor literare

Două seri dedicate traducerilor literare vor fi organizate de Institutul Cultural Român și Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București, pentru a marca Ziua Culturii Naționale și Ziua Culturii Maghiare. În cadrul evenimentului, vor fi prezentate patru volume semnate de autori români, traduse recent în limba maghiară și publicate de Editura Lector din Târgu Mureș.

Marţi, 18 ianuarie 2022, ora 19.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38) vor fi prezentate volumele „Éjszaka valaki meghalt érted” („Noaptea când cineva a murit pentru tine”) de Bogdan Suceavă, în traducerea lui Vallasek Júlia, respectiv „Európa. Tíz gyászének” („Europa. Zece cântece funerare”) de Elena Vlădăreanu, traducere de Király Zoltán. Pe marginea volumelor, vor dialoga Vallasek Júlia şi Doina Ioanid, respectiv Elena Vlădăreanu și Király Zoltán.

Miercuri, 19 ianuarie 2022, ora 19.00, la Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucureşti (Str. Gina Patrichi, nr. 8), va avea loc prezentarea volumelor „Román triptichon” („Triptic românesc”), o miniantologie de proză scurtă de Gheorghe Crăciun, Ioan Groșan, Mircea Nedelciu, în traducerea lui Lövétei Lázár László, respectiv „Macska-e a cica?” („dactăr nicu & his skyzoid band; Regele dimineții”) de Alexandru Mușina, traducător Szonda Szabolcs. Discuţiile se vor purta între Răzvan-Mihai Voncu, Lövétei Lázár László şi Szonda Szabolcs. Invitat: Ion Bogdan Lefter.

Moderatorul celor două seri literare este Márton Evelin.

Evenimentele se vor desfășura cu respectarea măsurilor și restricțiilor impuse de autorități, cauzate de pandemia COVID-19. Accesul în săli este permis persoanelor care fac dovada vaccinării prin intermediul certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19, pe suport hârtie sau în format electronic sau, după caz, a documentului care atestă trecerea prin boală între a 15-a și a 180-a zi sau rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. 

Intrarea este liberă. Accesul presei se va face până la ora 19.00, iar acesul publicului se va face în intervalul 18.00 – 18.45 , în limita de 30% din capacitatea sălii. Purtarea măștii de protecție este obligatorie.  

 

 

 

 

Elena Vlădăreanu: „Európa. Tíz gyászének”

Titlu original: „Europa. Zece cântece funerare”

Traducere: Király Zoltán

Elena Vlădăreanu este o poetă și scriitoare născută în 1981 la Medgidia. După ce a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a lucrat ca jurnalist la mai multe cotidiene bucureștene, iar din 2006 este redactor al emisiunii culturale Timpul prezent la Societatea Română de Radiodifuziune. Până în prezent, a publicat opt volume, iar poeziile sale au fost traduse în limba engleză, albaneză, bulgară, cehă, franceză, croată, germană, suedeză și maghiară. Împreună cu poeţi precum Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Marius Ianuş, Dan Sociu etc. sunt membri fondatori ai Generației literare 2000, care şi-a propus să reînnoiască poezia românească contemporană. Prin inițiativa lor, aceștia au reușit să obțină recunoaștere profesională în România și în străinătate în ultimii 20 de ani.

Poeziile Elenei Vlădăreanu se caracterizează prin originalitate, violență, sexualitate, pragmatism și onestitate crudă. Indignarea sa autentică și credibilă, deloc moderată, iese în prim-plan într-o serie de poezii iconice pentru o întreagă generație de „copii ai mizeriei”. Poeziile dau impresia unui monolog lipsit de orice ornament stilistic, un cuvânt strigat în pustie.

Király Zoltán, născut în 1977 la Cluj, este poet, traducător, directorul Editurii Sétatér. A publicat traduceri în limba maghiară din opera lui Franz Hodjak, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu.

 

Gheorghe Crăciun – Ioan Groșan – Mircea Nedelciu: „Román triptichon” (2021)

Titlu original: „Triptic românesc”

Traducere: Lövétei Lázár László

Cele trei proze scurte din volum sunt organizate într-un triptic care se închide în sine în mitologia privată a traducătorului lui Lövétei Lázár László. „Toți cei trei autori sunt membri ai generației optzeciste care au reînnoit proza românească. În ce a constat de fapt înnoirea limbii de această generație este complet indiferent aici și acum: pentru mine, sinceritatea a fost importantă în aceste proze, felul în care pot mărturisi despre dragoste, copilărie și pasiunea pentru poezie. Acestea sunt subiecte importante și pentru mine. Și chiar sper că vor rămâne așa după vremurile de Covid!”, mărturisește traducătorul Lövétei Lázár László. Frumusețea textelor lui Gheorghe Crăciun, Ioan Groșan și Mircea Nedelciu este evidențiată de filtrul de traducere și de amenințarea care năpădește omenirea la momentul publicării acestei miniantologii.

Lövétei Lázár László (1972, Lueta) poet, traducător, redactor.

Volume mai importante traduse în maghiară:

Mircea Cărtărescu: „Lulu” („Lulu”), Editura Gondolat, Budapest, 2004

Filip Florian – Matei Florian: „Kölyök utca” („Băiuțeii”), Bookart, Miercurea Ciuc, 2014

Alexandru Vakulovski: „Hányinger utca” („Pizdeț”), Editura Sétatér, Cluj, 2015

Doina Ioanid: „Ideje, hogy fülbevalót hordj és más poémák” („E vremea să porți cercei și alte poeme”), Editura Lector, Târgu Mureș, 2019

 

Alexandru Mușina: „Macska-e a cica?” (2020)

Titlu original: „dactăr nicu & his skyzoid band; Regele dimineții”

Traducere: Szonda Szabolcs

Alexandru Mușina (1954–2013) poet, eseist, publicist, antologist și editor marcant, cu rol determinant, mai ales sub aspectul „optzecismului” și postmodernismului, pentru evoluția literaturii române contemporane.

Volumul de față cuprinde poemele lui Alexandru Muşina din ultimele cărți ale autorului „dactăr nicu & his skyzoid band” (Editura Tracus Arte, 2013); „Regele dimineții”  (Editura Tracus Arte, 2009). Aceste poezii deja au fost scrise sub semnul bolii și al amenințării dispariției iminente, „peisajul” prezentat însă nu este nicidecum sumbru. Alexandru Mușina, prin apelarea ingenioasă și avizată la o mare varietate a straturilor și elementelor expresive ale limbii, prin îmbinarea lirismului cu radiografia realităţii, refelctarea la diferitele planuri şi modalităţi de adresare, la personaje pitoreşti sau de impact dintr-o lume paralelă, aflată în vecinătatea mediului nostru existenţial cotidian, ne conduce într-o sferă mitică imediată, cea a subconștientului colectiv. Volumul este caracterizat și de (auto)ironie, grotesc și absurd – toate acestea într-o manieră în care „dărnicia” limbajului poetic este în legătură strânsă cu vitalitatea stilului și tematizării, a complexității viziunii auctoriale.

Volumul a fost tradus de Szonda Szabolcs scriitor și traducător literar, directorul Bibliotecii Județene Covasna „Bod Péter”.

Volume mai importante traduse în maghiară:

Simona Popescu: „Xilofon – versek” („Xilofon – poezii”), Editura Pont, Budapesta, 1998

Vlad Arghir: „Képek egy Leonard Cohen-koncertről” („Fotografii dintr-un concert Leonard Cohen”), Editura Pont, Budapest, 1999

Simona Popescu: „Vedlések – regény” („Exuvii”), Editura Pont, Budapest, 2008

Dan Lungu: „Tyúkok a mennyben” („Raiul găinilor”), Editura Pont, Budapest, 2016

Florin Irimia: „Misterul mașinuțelor chinezești și alte povestiri” (– în fază de manuscris)

 

Bogdan Suceavă: „Éjszaka valaki meghalt érted” (2020)

Titlu original: „Noaptea când cineva a murit pentru tine”

Traducere: Vallasek Júlia

Bogdan Suceavă (Curtea de Argeș, 1969) scriitor, profesor de matematică la Universitatea de Stat din California. Dintre numeroasele sale lucrări în proză, în limba maghiară a fost publicat romanul „Venea din timpul diez” („Félhanggal emelt időből érkezett”, Editura Noran, Budapesta, 2009) în traducerea lui Éltető József.

Romanul „Noaptea când cineva a murit pentru tine” este una dintre cele mai bine scrise naraţiuni pe marginea evenimentelor din decembrie 1989. O poveste redată de un student la matematică, fost militar în termen redus la unitatea 0396 (a trupelor de securitate). Revoluţia pe care îl trăieşte acest tânăr este una a inutilităţii. Este dramatic modul în care realizează absurdul revoluţiei, un moment în care se moare degeaba şi pe bune, şi-n care iluziile se transformă-n naivităţi. Tabloul este sumbru, iar eliberarea, paradoxal, nu are culorii vii, aşa cum ar trebui să fie prezentat un moment fericit. Limitele unui sistem sunt înlocuite cu lipsa de speranţă a altuia.

Romanul a fost tradus în limba maghiară de Vallasek Júlia.

Volume mai importante traduse:

Nicolae Balotă: „A láthatatlan képe” („Calea, adevărul și viața. Meditații religioase”), Editura Koinonia, Cluj, 2000

Mircea Iorgulescu: „A nagy zsibvásár” („Marea trăncăneală” – titlul original al „Eseu despre lumea lui Caragiale”, neacceptat de cenzură), Editura Mentor, Târgu Mureș, 2000

Nicolae Balotă: „Romániai magyar írók 1920–1980. Írói arcképcsarnok” („Scriitori maghiari din România”), Editura Mentor, Târgu Mureș, 2007

Mihail Sebastian: „Napló” (1935-1944) („Jurnal”), Editura, Koinónia, Cluj, 2009

Voicu Bojan: „Hörcsögmesék” („9 + 1 poveşti cu mustăţi despre nişte hamsteri cu adevărat adevăraţi”), Editura Koinónia, Cluj, 2012

Mircea Eliade: „Maitreyi. Bengáli éjszaka” („Maitreyi”), Editura Helikon, Budapesta, 2015

Norman Manea: „Kötelező boldogság” („Fericirea obligatorie”), Fiatal Írók Szövetsége / Jelenkor, Budapesta, 2016

Max Blecher: „Történetek a közvetlen irrealitásban” („Întâmplări în irealitatea imediată”), Editura Kriterion, Cluj, 2016

Lucian Boia: „A román kommunizmus különös története” („Strania istorie a comunismului românesc şi nefericitele ei consecinţe”), Editura Koinónia, Cluj, 2017